 |
| Mariana Mironica (14. 01. 1959 - D: 1986 |
sunetul unor pasi care pleaca.... (Octavian Paler)
Astazi, sora mea ar fi implinit 52 de ani si s-ar fi bucurat de copii ei daca....Dumnezeu nu ar fi luat-o la el in anul cel mai trist din viata mea- 1986. Surioara mea, dupa care voi plange toata viata, astazi iti aduc un imens omagiu, ma gandesc la tine in ficare zi si sper ca Lucian si Oana, copii tai, acum plecati pentru o viata mai buna in Spania, sa nu te uite! Te cunosc numai din poze, iar eu am avut grija sa ai un loc frumos in inima lor. Atunci cand ai plecat spre doctori, care sperai sa te salveze, si nu au putut sa o faca, ultimele tale cuvinte au fost catre sotul tau "Viorele, daca nu ai grija de copii, te blestem!"... Blestemul tau s-a prins, el este un nemernic, dar copiii tai sora mea, sunt copii buni, care si-au cautat drumul in viata fara tine si ce greu le-a fost... si le este! Steaua pe care esti acum sa le lumineze calea, iar lacrimile si sufletul meu ars de dorul pentru tine sper sa ajunga pana cer, unde Dumnezeu te are langa inima Sa. Ai grija de noi!
Pentru sora mea, Mariana!
Un comentariu:
Imi pare rau pentru sora ta ca a plecat atat de tanara in "intunericul fara fund"! Te cred ca ai sufletul plin de durere cand te gandesti la ea dar trebuie sa stii ca ea, de acolo de sus , te vede, se bucura de tine si de copii de parca ati fi impreuna .
Fiecare avem pe cineva drag plecat in "intunericul fara fund". Si aceeasi durere, aceleasi sentimente de tristete taim cand ne gandim la ei. Dar trebuie sa fim tari si sa-i pastram in sufletul nostru , in locul special lor si sa iubim viata caci este tare fumoasa si nu trebuie sa perdem nicio clipa sau moment pentru ca asa este : "nu traim de doua ori!".Cand ne va veni randul noua o sa mergem si noi in "intunericul fara fund" si-i vom intalni pe cei dragi si vom fi iar impreuna.
Trimiteți un comentariu