Sărută-mă, căci plina de nenoroc,
Prin lumea rece dorul mi-am purtat
An după an – până ce te-am aflat.
Şi lumea mea – la tine o rezum...
Restul e haos, pulbere şi scrum;
Lipita de tine-o veşnicie-aş sta,
Iubite – cerul meu şi steaua mea.
Un cântec de iubire vreau să-ţi cânt,
Să ţi-l trimit pe-al primăverii vânt...
Iubite, gura ta e un poem –
Iar trupul tău mi-e doină şi blestem.
(Adaptare dupa Boris Ioachim)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu