sâmbătă, 6 noiembrie 2010

Vine o zi, cand ne luam ramas bun! Dar cand nu iti iei ramas bun ce faci?

Moartea lui Laurentiu Chirita (Kiru) a avut un efect devastator asupra mea. Vestea m-a socat atat de tare, incat mi-am pierdut  putin din echilibrul interior care pana mai ieri imi dadea voie sa fac atat de multe lucruri! Niciodata nu mi-am imaginat ca te poti atasa de-un om de departe, pe care il stii doar dintr-un fel de intamplare cu care destinul  m-a pus fata in fata! Avea o pasiune a zborului care nu trebuia exprimata in cuvinte, ci pur si simplu stiai! Din felul sau de a te privi, stiai ca  avea ceva in comun cu aerul si cerul!  Am ramas fara cuvinte in fata mortii, si de aceea tocmai acum mi-am dorit sa-i spun acesteia mii de lucuri, verde in fata! Moartea este un alt fel de nastere, imi doresc sa cred asta mai mult decat orice, pentru ca toti murim, chiar si eu ... si tu cititorule! Mi-am dorit sa ii spun acum Mortii ca l-a luat pe Laurentiu  (KIRU ) pentru ca probabil , voia sa zboare frumos si nu exista un alt pilot mai bun! Trebuie sa merg mai departe!

Un comentariu:

Anonim spunea...

Dumnezeu sa il odihneasca!