vineri, 20 martie 2009

Poezie

Spiridon Popescu

Doamne, dacă-mi eşti prieten,
Cum te lauzi la toţi sfinţii,
Dă-i în scris poruncă morţii
Să-mi ia calul, nu părinţii.

Doamne, dacă-mi eşti prieten,
N-asculta de toţi zurliii,
Dă-i în scris poruncă morţii
Să-mi ia calul, nu copiii.

Doamne, dacă-mi eşti prieten,
Nu-mi mai otrăvi ursita,
Dă-i în scris poruncă morţii
Să-mi ia calul, nu iubita.


Doamne, dacă-mi eşti prieten,
Cum susţii în gura mare,
Moaie-ţi tocul în cerneală
Şi-nainte de culcare

Dă-i în scris poruncă morţii,
Când şi-o ascuţi pumnalul,
Să-l înfigă-n mine, Doamne,
Şi să lase-n viaţă calul.

3 comentarii:

Dan Gheorghe spunea...

LA CASA DE OAMENI BUNI DUMNEZEU FACE MINUNI, PUNE INGERI LANGA EA, SA LE RADA INIMA. PACE, GAND IMPLINIT SI SARBATORI FERICITE.

Dan Gheorghe spunea...

FRUMOASA POEZIA!

mario spunea...

super tare poezia