sâmbătă, 4 iunie 2011

Barlad - un oras uimitor!

"Bârlad, o vreme... un fel de Weimar..." - G. Călinescu, Istoria literaturii române... 

"În Bârlad, orice fapt de spiritualitate nu poate fi o întâmplare..." - C. D. Zeletin


Rolul important pe care l-a jucat Bârladul este reflectat şi în avântul pe care îl cunoaşte dezvoltarea activităţilor culturale. Astfel la 1 decembrie 1832 se deschide prima "Şcoală de băieţi nr.1". Primul pas spre învăţământul secundar din oraş este făcut la data de 2 octombrie 1846 când ia fiinţă "Clasul real Gh. Roşca Codreanu". În anul 1858, "Clasul Real Codreanu" se transformă în gimnaziu, fiind singurul oraş din Moldova, cu excepţia Iaşiului, în care functionează un gimnaziu. Ca urmare a reformei invăţământului realizată de domnitorul Al. I Cuza în anul 1864, gimnaziul se transforma in liceu, numarându-se printre primele oraşe din ţara în care funcţiona un liceu.

Un rol important în dezvoltarea, propagarea şi afirmarea vieţii spirituale l-a avut şi presa locală, care număra peste 150 de publicaţii periodice in a doua jumătate a sec. XIX şi până în primele decenii ale sec. XX

Primul spital public se inaugurează în anul 1838 prin contribuţia obştească şi donaţiile unor intelectuali bârlădeni.

Dezvoltarea învăţământului a creat o puternică atmosferă spirituală care a determinat crearea unor instituţii de cultură specializate. Astfel, în anul 1909 prefesorul Stroe Belloescu donează oraşului o clădire, cu destinaţie testamentară de a fi folosită pentru adapostirea unei bilbioteci publice şi a unui muzeu. În anul 1914 un grup de intelectuali bârlădeni în frunte cu profesori de la Liceul Codreanu se constituie în "Comitetul de fondare a muzeului bârlădean", muzeu care îşi inaugurează activitatea cu o pinocotecă şi o expozitie de istorie.

Printre societătile cultural-literare existente in Bârlad se numara si "Academia Bârlădeană", înfiinţată în anul 1915 de un grup de intelectuali, în frunte cu poetul George Tutoveanu, Toma Chiricuţă, Tudor Pamfile, societate care desfăşoară o prodigioasă activitate atât în domeniul creaţiei literare cât şi în domeniul muzicii şi artelor plastice. Activitatea acestei societăţi a prilejuit participarea unor mari personalităţi ale culturii româneşti care au poposit pe aceste meleaguri. Printre acestia se numara marele istoric Nicolae Iorga, marele muzician George Enescu, poeţii şi scriitorii Alexandru Vlahuţă, Cincinat Pavelescu, Cezar Petrescu, Victor Ion Popa, George Topârceanu, Ionel Teodoreanu, Tudor Vianu, George Bacovia, Vasile Voiculescu şi alţii.

Un comentariu:

Constantin Rusu spunea...

Felicitari pentru articol!

Un titlu sugestiv - un adevar indiscutabil.

Mai sunt multe de spus. Astept si continuarea... ;-)

Cu aceiasi stima!